|| Descrierea traseelor turistice marcate



Cabana Ramet - Piatra Cetii - Piatra Craivei - Platoul Ciumarna

Cabana Ramet - Piatra Cetii - Piatra Craivei - Platoul Ciumarna.

Marcaj: banda rosie; lungime: 28 km; diferenta de nivel:1550 m ; timp de mers: 11-12 ore.

Traseul acesta este o portiune a asa-numitei Magistrala Apusenilor, care, la randul ei, face parte din unul dintre traseele europene. La noi in tara, trece peste M-tii Bihor, Vladeasa si peste intreaga lungime a Muntilor Trascau. De la cabana Ramet, marcajul coboara pe drumul carosabil circa 700 m, si dupa o muchie stancoasa, urca pe un drum de care spre dreapta-inainte (intre case), care suie spre catunul Fata Pietrii. Drumul, cam abrupt, urca pana pe creasta Prisecii, apoi coboara in Valea Cetii. Pe aceasta vale, in amonte, la circa 600 m se afla Cheia Tecsestilor. Marcajul traverseaza valea si urca printre casele catunului Raicani, pana in saua Dostina (890 m), aflata la est de varful Piatra Cetii. Aici intersectam marcajul triunghi rosu (traseul nr.3), ce urca din Cetea si merge spre Intregalde. Daca avem timp si energie, putem escalada Piatra Cetii (1233m) cam intr-o ora, de unde avem o priveliste cuprinzatoare, care rasplateste efortul depus. Marcajul traseului nostru insa coboara spre sud, pe un bot de deal, pana in Valea Galdei, in aval de Cheile Intregalde. Ajungand pe drumul carosabil, il urmam pe acesta spre stanga, in aval, cam 1 km, si dupa al doilea pod, traversam paraul pe o punte (cioplita dintr-un trunchi de copac) si urcam pe prima vale laterala spre sud, pe un drum de tractor, pana in creasta, intre Piatra Bulzului si Dealul Tibrului. De aici se vede foarte bine atat Piatra Cetii cat si Piatra Craivei. In continuare, pe teren deschis, ocolim spre sud-vest obarsia Vaii Tibrului, apoi coboram in Valea Cricaului, unde traversam un drum forestier, ca apoi sa urcam pe Piatra Craivei (1078 m). La nord-nord-est de varf, se gasesc ruinele unei cetati medievale, care la randul ei, a fost construita pe ruinele unei cetati dacice, probabil Apoulon. Dupa ce admiram privelistea larga de pe varf, urmam marcajul spre vest si ocolind Vf. Fabian spre sud, pe creasta deschisa ajungem sub Vf. Sfredelasu (1133 m), pe care il ocolim tot spre sud. Dupa acest varf, banda rosie o ia spre vest, ocoleste obarsiile vaii Bucerdei, continua pe fanete, apoi traverseaza o padure de foioase. In continuare trece peste o sa, si ajunge sub varful Hurmurilor, de unde, pastrand nivelul, avansam spre vest si ajungem pe Poiana Ascunsa. Traversam poiana, apoi o padure spre vest, ajungem pe poiana platoului carstic Ciumerna, cu un relief haotic, cu multe doline si cateva uvale (depresiuni) si cu un ponor. Pe acest platou mai intai traversam marcajul cu cruce galbena, ce vine din valea Galditei si coboara spre Lacul Iezer (Ighiu) si apoi spre valea Ampoitei.

 

Cabana Ramet - Intregalde - Lacul Ighiu - Valea Ampoitei.

Marcaj: cruce galbena; lungime: 40 km, diferenta de nivel:1250 m; timp de mers: 15 ore.

Traseul este indicat de a fi parcurs in doua zile, cu innoptare la Intregalde. De la cabana, marcajul porneste pe drumul carosabil in amonte, impreuna cu marcajele triunghi albastru si cruce albastra, iar de la capatul drumului carosabil urca pe stanga (spre sud), pe un bot de deal, pe un drum de care, ce duce la Tecsesti. De aici, traseul urca tot spre sud, pana in saua dintre Piatra Cetii si Muntele Cetii, unde se intersecteaza cu marcajul triunghi rosu (traseul nr. 3), dupa care coboara in Valea Galdei, pe drumul carosabil, la doi km de inceputul Cheilor Intregalde. Traseul in continuare urmareste acest drum spre vest (spre dreapta), trece prin frumoasa cheie si dupa circa o ora ajunge in comuna Intregalde. Traseul (deocamdata slab marcat), de la Intregalde, continua pe drumul carosabil in amonte (spre sud-vest) pana la bifurcatia drumului auto, de unde marcajul vechi continua pe un drum de care, intre cele doua drumuri carosabile, insa noi propunem continuarea traseului pe drumul din stanga, pe Valea Galditei, ca asa avem ocazia sa trecem si prin scurta Cheia Galditei. La 700 m de la bifurcatie, ajungem la confluenta Paraul Turcului, in dreptul caruia trece marcajul triunghi rosu spre Piatra Craivei. Urmand traseul nostru, ramanem pe drumul carosabil, care duce spre Necrilesti si apoi spre Sfarcea. Din satul Necrilesti urcam in directia generala sud vest. Aceasta o putem realiza in doua variante. O varianta este urcarea pe un drum de tractor, inca de la inceputul satului, spre sud-est, care dupa doi km ne scoate in Poiana Ascunsa, unde apucam un marcaj vechi cu banda rosie, ce ne conduce spre vest, pe Platoul Ciumerna. Cealalta varianta este de a urca pe un drum forestier, ce incepe din capatul superior al satului in directie est-sud-est, si apoi dupa un km de pe aceasta sa trecem pe o poteca ce urca spre sud-vest, care ne scoate pe platou, sub varful Piatra Arsa. Acolo intersectam marcajul banda rosie al traseului nr. 1, apoi traversand platoul carstic Ciumerna, spre sud  intre doline si lapiezuri  urmam o vale, ce ne duce pana la frumosul lac Iezerul Ighiu. Pe langa lac urcam spre sud pe langa o vale mica, pana in Varful Prislopului (1032 m). De aici coborand spre sud-est, apoi spre sud, ajungem in Lunca Ampoitei. In continuare, deja pe drum carosabil, coboram prin Cheile Ampoitei si dupa 11 km ajungem pe soseaua DN74 (Alba Iulia - Zlatna).

 

Cabana Ramet - Cheile Rametului - Intregalde.

Marcaj: triunghi albastru; lungime: 14 km; dif. de nivel: 460 m; timp de mers: 5-5,5 ore.

Portiunea traseului care trece prin chei este foarte dificila, grea, deci se recomanda numai celor antrenati si obisnuiti si cu catararile pe stanci. De la cabana, marcajul urmareste drumul carosabil spre dreapta, in amonte, impreuna cu marcajele cruce albastra si cruce galbena. Pe o distanta de 2,5 km, drumul trece printre cateva case taranesti si o multime (circa 80) de cabane particulare, unele chiar vile. La capatul drumului carosabil (numai pentru autoturisme), marcajul cu cruce galbena urca spre stanga, pe un bot de deal, si peste Muntele Cetii duce la Intregalde. Celelalte doua marcaje continua pe un drum de care, apoi pe poteca, iar dupa 200-300 m, incepe stramtoarea Cheii si nu mai ramane loc nici pentru o poteca. Urmeaza doua portiuni de cate 10 m, unde, numai tinandu-ne de un cablu de otel, putem inainta, sau trecand prin apa. Pe aceasta portiune traseul nostru cu triunghi albastru  continua pe malul opus, incepand cu o catarare in sus. La inceput, o tabla ne avertizeaza ca traseul este periculos si este indicat numai turistilor experimentati, obisnuiti si cu catarari pe stanci si ne atrage atentia sa nu calcam pe iarba uscata, deoarece se aluneca. Marcajul conduce pe versantul stancos al cheii, circa 1200 m, urcand pe alocuri si la 100 m deasupra paraului, apoi coboara din nou pe malul apei, intalnind din nou marcajul cruce albastra, care a urmat cursul paraului, pe care se poate parcurge, numai pe timp de vara in costum de baie, trecand prin apa, in mai multe locuri pana la brau. In continuare, cele doua marcaje dupa 500 m ajung la fostul catun Cheia. Aici se gasesc cateva casute parasite si o mica biserica din lemn. De aici marcajul cruce albastra urca spre nord, spre Bradesti si apoi duce la Huda lui Papara de langa Salciua. Marcajul nostru traverseaza paraul si urca spre sud, apoi, urmand paraul Ivascanilor, trece prin satucul Dealu Geoagiului, si pe urma coboara prin Modolesti la Intregalde.

 

            Cabana Cheile Ramet - Defileul Cheile Ramet - Cheile Intregalde.

            Marcaj: triunghi albastru; lungimea: 15 km; diferenta de nivel: 360m; timp de mers: 5,5 ore.

            Traseul porneste de la cabana Ramet, impreuna cu traseul nr.13 (cruce albastra), amonte pe firul vaii, pe drumul carosabil printre numeroasele casute de odihna, cale de 2500m. La capatul drumului continua un drumeag de carute spre chei, care se transforma in poteca. Dupa ce incepe portiunea asigurata cu cabluri, poteca cu marcaj triunghi albastru traverseaza pe malul stang si incepe urcusul deasupra peretilor stancosi ai cheii. O placa metalica avertizeaza turistii asupra dificultatilor traseului si recomanda accesul numai pe timp uscat si cu echipament corespunzator, cu curaj si o buna conditie fizica.

            Intr-adevar, traseul este dificil, pe alocuri sunt cabluri de asigurare, dar s-ar mai putea face unele imbunatatiri. Lungimea traseului deasupra defileului este de circa 1200-1400 m, dupa care se coboara in vale, inainte de catunul Cheia (durata 70-80 minute). Spectaculozitatea asigurata de traseu merita efortul depus. Dupa ce marcajele se despart, traseul nr.13 urcand spre Bradesti, traseul nostru traverseaza prima data paraul Bradestilor, apoi paraul principal (valea Geoagiului) pe o punte, si urca vertiginos urmand o poteca peste un bot de deal, unde, de la niste case, pe drum de care, ajunge in valea Ivascanilor (Pravului), care la randul ei si-a format o cheie epigenetica, Cheile Pravului, de o rara salbaticie, pe o lungime de 200m, pe care drumul o ocoleste pe deasupra. In continuare traseul trece prin catunul Botani, apoi prin Dealul Geoagiului, traverseaza creasta si coboara in valea Intregalde.

 

Cetea - Piatra Cetii - Cheile Intregalde.

Marcaj: triunghi rosu; lungime: 15 km; diferenta de nivel: 800 m; timp de mers:5,5-6 ore.

Din satul Benic, de pe ruta carosabila Galda de Jos - Intregalde  spre nord, dupa 4 km se ajunge in localitatea Cetea. Pana la capatul din sus al satului se poate ajunge cu autoturisme, dar mai departe, numai pe jos. Urmand un drum de care, pe Valea Cetii in sus, la 1,5 km de la ultimele case se afla mica Cheia Cetii. Aici o cascada inalta de 5 m, a format o marmita de circa 3 m in diametru, denumita “Baile Romane”. Dupa circa 2 km, marcajul paraseste valea Cetii si urca spre vest, spre Piatra Cetii. La baza varfului, in Saua Dostina intersecteaza marcajul banda rosie a traseului nr 1, apoi urca pieptis pana in varf (1233 m), de unde avem o priveliste larga de jur imprejur. In continuare, marcajul trece prin saua deasupra satului Tecsesti, unde intersecteaza marcajul cruce galbena (Cabana Ramet - Intregalde). Mai departe, traseul urca spre sud-vest, pe platoul carstic al Muntilor Cetii. Aici, unde relieful pare haotic, cu o multime de doline, este necesara o atentie mai mare in orientare de a gasi continuarea traseului. Din mijlocul platoului, ocolim spre nord culmea vestica, apoi cotim spre sud-vest si pe un bot de deal coboram la Modolesi la capatul superior al Cheii Intregalde.

 

Bucerdea Vinoasa - Piatra Craivei - Intregalde.

Marcaj: triunghi rosu; lungimea: 17 km; diferenta de nivel: 800 m; timp de mers: 6-6,5 ore.

Trecem prin asezarea intinsa lung pe vale in sus, marginita de versanti domoli, acoperiti cu vii. Iesind din sat, urcam pe un drum de care spre nord (spre dreapta), pana la liziera unei paduri de pin. De acolo ocolim spre stanga si urmam un drum de tractor printre doua paduri. La capatul padurii de pin, urcam spre dreapta pana pe creasta. De aici urmam drumul de creasta spre nord-nord-vest, de pe care avem o priveliste asupra vailor laterale si pe Valea Muresului pana in Alba Iulia. Dupa o ora buna de mers pe creasta, avand in fata in continuu piramida stancoasa a Pietrei Craivei, trecem pe langa o stana, dupa care ocolim spre stanga muchia stancoasa, dupa care, parasind marcajul, putem urca pe o poteca (cam dura si obositoare), spre varf. Ajuns pe culme (1078 m), privelistea larga asupra peisajului minunat (perla caruia fiind spre nord Piatra Cetii), ne rasplateste deplin pentru efortul depus. La nord-nord-vest de varf, la numai 25 m, se afla urmele ruinelor (abia vizibila) unei cetati medievale, construita pe urmele unei cetati dacice, pomenita deja la traseul nr. 1. De la Piatra Craivii urmam marcajul cu triunghi rosu la nord de traseul de culme (cu banda rosie), paralel cu el, pe un drum de care. Traseul ocoleste Varful Fabian spre nord si dupa un km, inaintea Varfului Sfredelasu, ajunge pe creasta, intalnind din nou marcajul banda rosie, cu care impreuna ocoleste varful Sfredelasu spre sud, dupa care cele doua marcaje se despart definitiv. Banda rosie deviaza spre stanga, iar traseul nostru continua in directia nord-vest spre Varful Dragului. Cu 400 m inaintea varfului, ocolim spre dreapta si dupa circa un km coboram spre vest, pe valea Paraul Turcului, pana in Cheile Galditei. In valea Galditei ajungem pe un drum carosabil, care pe stanga duce la Necrilesti si la Sfarcea. Pe drum, luand spre dreapta, dupa 700 m ajungem la o bifurcatie de drum, de unde spre stanga, drumul prin Ivanis urca pana in Mogos, iar spre dreapta, in cateva minute ajungem in centrul comunei Intregalde.

 

Zlatna - Varful Dambau.

Marcaj: cruce albastra; lungime: 8 km; diferenta de nivel: 960 m; timp de mers: 3,5 ore.

Din centrul orasului Zlatna urcam spre nord, pe drumul spre Valtori, pana la podul peste Valea lui Lal. Urmam aceasta vale laterala si iesim din oras spre locul numit La Homoroci, spre nord-est. Urmeaza un urcus indelungat, mai mult pe teren deschis. Urcand in serpentine, in trei ore ajungem pe Varful Plesa (1285 m), iar de aici, trecand printr-o padure, intr-o jumatate de ora ajungem pe Varful Dambau (1369 m), pe cel mai inalt punct din Muntii Trascaului. Suntem pe cel mai important punct de belvedere din masiv; in zilele senine, dar mai ales pe timp de iarna, spre partea sudica poate fi vazuti: Retezatul, Parangul si chiar Fagarasul, iar spre partea opusa, Muntele Mare si Biharia.

           

            Rametea - Platoul Bedeleu - Cheile Rametului.

            Marcaj: banda rosie; lungime: 27,6 km; diferenta de nivel: 950m; timp de mers: 8-9 ore.

            Traseul nr.7 marcaj banda rosie soseste pe teritoriul judetului Alba din directia Cheile Turzii - Moldovenesti, coborand de pe Piatra Secuiului pe paraul Cetatii si intra in comuna Rimetea pe latura nordica, ajungand pe soseaua DJ107M, ce vine dinspre Buru. Pe strada principala, marcajul ajunge in centrul civic, unde un panou indruma spre iesirea de la izvoarele cu bazine, spre Varful Pacii. Iesind din Rimetea, urcam spre padurea care inconjoara creasta calcaroasa al carei varf (Ardascheia, 1259m) directioneaza drumul nostru; urcam la izvorul Rimetea si, pe curba de nivel, ajungem intr-o jumatate de ora intr-o sa de unde drumul marcat coboara in valea Paraul Muntelui, spre sud (vechiul drum urca spre piciorul stancos al Ardascheii, cu anumite dificultati, atat la urcare, cat si la cobora

re), unde pe drumul din vale intalnim marcajul cruce albastra (traseul nr.8), ce vine din Coltesti si merge spre Vidolm; cele doua trasee merg impreuna, pe vale in sus, circa 660m, pana intr-o poiana mare la confluenta cu 3 valcele cu apa. Traseul cu crucea albastra coteste spre dreapta, nord-vest, urcand spre saua dintre Ardasheia si Varful Ugerului. Banda rosie coteste spre sud-vest pe drumul cel mai umblat si intra in padure ocolind dealul Merilor Mici (1206m).

            Dupa 40-45 minute de mers destul de obositor, ajungem intr-o sa de unde se deschide sub noi Valea Silosului, la al carui izvor ajungem cotind la dreapta din sa, pe curba de nivel. Aici se intalnesc cele doua trasee marcate: banda rosie si banda albastra (traseul nr.9). drumeagul urca circa 300m pana in saua dintre Varful Cornului si Dealul Ciresului (1155m), de unde coboram spre apus printr-o valcea lata de circa 1 km, la un izvor cu adapatori. Suntem pe platoul carstic al Bedeleului, intre numeroase dealuri, doline si o padure spre vest care inchide orizontul. Mai coboram putin pana la un saivan mare, de unde drumul marcat face o cotitura spre stanga (sud), si urca pe o alta vale larga, pe marginea unor doline. Dupa 10 minute de mers, din dreapta (in dreptul unei case mici de piatra) ni se ataseaza traseul nr.10, cu semn cruce rosie, ce urca din Salciua la pestera Poarta Zmeilor, si care ne va insoti putin, pana la un izvor, unde marcajele se despart. Pana la instalarea unui indicator durabil, punctul de ramificare este un izvor captat cu adapatoare, de unde traseul crucea rosie traverseaza cumpana apelor spre sud si coboara in Valea Pietrii, spre satul Izvoarele. Poteca cu semnele banda rosie si albastra urca pe o fasie de pasune intre paduri, pana la cumpana Vaii Bedeleului. Drumul urca si coboara intre doline, pana ajunge in depresiunea transversala dintre Varful Bedeleu si Varful Prislop, numit La Rogoaze, unde gasim o alta casa din piatra a ciurdasilor din Izvoarele. La 200m spre este, de sub o cruce de piatra izvoraste paraul Bedeleu, afluent al Inzelului.

            Aici, vechiul drum se bifurca. Deoarece zona, in ultimii 15 ani, a fost napadita de paduri, conducerea marcajului banda rosie spre Varful Sternina si Piatra Butanului a devenit inaccesibila; s-a hotarat evitarea acestor portiuni si refacerea marcajului banda rosie astfel: de la casuta de piatra, ambele trasee, banda rosie si albastra, continua in amonte, pe valea Rogoazelor, circa 600m spre vest, apoi, intre 4-5 doline grupate, urca spre sud-vest, pe Dealu Mare, coasta vestica a Prislopului, unde, prin poieni si fasii de padure, coboara spre Valea Poienii. Dupa circa 2 km de mers, la iesirea dintr-o padure, cele doua marcaje se despart: traseul nr.9 continua sa coboare spre ponorul Vanatare, unde va intalni traseul nr.13 (cruce albastra) la o troita, iar traseul nr.7 (banda rosie) coteste la stanga spre est si urca in saua dintre Varful Prislop si Varful Secuiului. Iesit in sa (1155m), incepe coborarea spre Valea Dragoiului, dar in scurt timp drumul se bifurca. Marcajul continua pe un drum de care mai umblat, pe curba de nivel, intrand in padure, si inconjoara dinspre sud si est Varful Secuiului. Dupa 3,3 km, drumul coboara spre saua dintre Secu si Varful Geamanul, la altitudinea de 990m, deasupra catunului Intre Munti, ocoleste catunul si, pe drumul de sub padure, ocoleste si Varful Geamanul, pana la catunul Floresti, unde ajungem intr-o jumatate de ora. Din Floresti se zareste panglica soselei ce vine de la Aiud spre Abrud (DJ107J), unde ajungem in 20 de minute dupa ce am depasit valcelele Trascaului si Marcului.

            Din sa (care este cumpana dintre Valea Inzelului si Valea Uzei), marcajul coboara spre dreapta pe o poteca, care mai jos, intre gospodarii razlete, se transforma in drum de care; coboara prin Valea Uzei, la Cabana Ramet (2,7 km - 1 ora). Cei care doresc sa continue traseul nr.7, traverseaza valea Rametului in dreptul cabanei si coboara pe drumul pietruit circa 1 km, pana la grupul de case de dupa scurta Cheie a Manastirii. Marcajul incepe urcusul intre 3-4 case spre dreapta, ghidat de un stalp indicator si o sageata. Prin poieni si fasii de padure, dupa un urcus sustinut, ajungem la primele gospodarii ale catunului Fata Pietrii. Marcajul continua pe un drum pe curba de nivel, dar dupa o fantana, traverseaza

 pe alt drum situat mai sus cu 60-80m la alt rand de case. Acest drum descrie un semicerc larg prin paraiasul Florii si iese pe creasta Dealului Florilor deasupra, la ultima casa. De aici, pe coama dealului, coteste la dreapta si urca pe linia stalpilor de curent, pana ce depaseste cumpana Vaii Cetatii, apoi, dupa 1 km, ocolind spre stanga Prisaca Geoagiului, ajunge in catunul Raicani, de pe Valea Cetii. Pe vale in sus se gasesc Cheile Tecsestilor, iar in jos, la 5 km, se afla Cheile Cetii, cu cascadele zise „Baile Romane”.

 

            Rimetea - Piatra Secuiului - Coltesti - Paraul Muntelui - Vidolm

            Marcaj: cruce albastra; lungime: 15,6 km; diferenta de nivel: 940m; timp de mers: 6-6,5ore.

            Nu se recomanda parcurgerea intregului traseu deodata, ci in doua etape: Rimetea - Piatra Secuiului - Coltesti; respectiv Coltesti - Paraul Muntelui - Vidolm, sau mai rar invers, dinspre Vidolm, traversand muntele spre bazinul Trascaului.

            Marcajul traseului incepe din centrul comunei, de la jalonul instalat langa zidul bisericii, in directia sud-est. Trece peste parau, apoi urca treptat printre terasele agricole, ajungand la poalele Pietrei Secuiului, la Rapa Mare. Vazut de jos, drumul ce urca pare sa fie foarte greu. Poteca urca pe o panta accentuata si, in unele locuri, trece peste grohotisuri. Intr-o ora putem ajunge sus relativ usor. Peisajul stancos al urcusului este mult mai frumos si mai impozant decat ne-am fi asteptat. La jumatatea drumului se afla un izvor sub peretele stancos al canionului. Inaintea seii, cu 200m, se desprinde o poteca care urca spre nord, catre varful Coltii Trascaului. Poteca marcata urca in sa la 1050m altitudine, unde se gaseste un jalon indicator si o cruce de piatra. De aici, deaparat merita un efort suplimentar de a urca pana

 la bornele de beton ale cotei 1129m, de unde avem o perspectiva larga asupra imprejurimilor, de o rara frumusete. Reintorsi in sa, traseul marcat continua pe curba de nivel circa 1 km, pe coasta ierboasa estica, dupa care coboara prin Valea Gusteagului (Valea Calda), pana ajungem la Coada Pietrii, dupa care deja incep terenurile cultivate. In continuare, drumul ne conduce in satul Coltesti. Marcajul continua spre stanga printre casele satului, pana in centrul localitatii. Urcam pe strada care porneste spre nord pana la capatul satului. Pe aceasta portiune traseul nostru este comun cu traseul nr.9, banda albastra. Acolo gasim un stalp indicator marcand bifurcatia traseului nr.9 spre stanga. Traseul nostru cu cruce albastra continua spre nord-vest, pe drum, urmand in amonte valea Paraului Muntelui. Depasind la stanga impozantele ruine ale cetatii fostei familii Thoroczkai, la circa 2 km de la stalpul indicator, coboara din dreapta un drum cu marcajul banda rosie (traseul nr.7). Cele doua marcaje continua impreuna in amonte, pana la o confluenta tripla, intr-o poiana larga, de unde iar se despart: banda rosie urca spre stanga, iar traseul nostru continua spre nord-vest si urca pana la saua dintre Ardascheia si Varful Ugerului (Coltul Rosu). Din sa pornesc doua marcaje: spre stanga, o poteca marcata cu punct rosu urca pe Varful Ugerului (1285m), de unde avem o priveliste extraordinara asupra Vaii Ariesului si asupra versantului sudic al Muntilor Gilaului, cu amfiteatrul stancos al Scaritei-Belioara. O alta poteca din sa o ia spre nord-est, cu marcajul punct albastru, spre Rimetea, ocolind spre nord creasta Ardascheii. Marcajul cruce albastra continua spre nord, coborand pe o vale larga spre Vidolm, unde putem ajunge intr-o ora si jumatate. Marcajul se termina la podul peste Aries, ajungand pe soseaua DN75.

           

            Coltesti - Valea Silosului - Platoul Bedeleu - Ponorul Vanatare (Pestera Dalbina).

            Marcaj: banda albastra; lungime: 10,5 km; diferenta de nivel: 630m; timp de mers: 4,5 ore.

            Traseul porneste din centrul satului Coltesti, alaturi de traseele marcate cu triunghi albastru si cruce albastra, in directia nord-vest. La capatul satului, la un stalp indicator, marcajele se despart: crucea albastra (traseul nr.8) continua pe Valea Muntelui in sus, iar banda albastra si triunghiul albastru fac o cotire la stanga spre sud, trecand peste piciorul crestei pe care se gasesc ruinele cetatii. Urcam pe un drum de care circa400m, pana la un nou jalon metalic, de unde triunghiul albastru urca in dreapta spre cetate, iar banda albastra traverseaza Paraul Cetatii, si apoi, dupa 800m, ajunge pe un drum ce urmeaza Valea Silosului. Dupa scurt timp, drumul intra in padure, iar dupa circa 1,5 km traverseaza paraul Silos, se indeparteaza de vale circa 1200m si iese din padure, apropiindu-se din nou de parau. Pe firul vaii, in zona ocolita, se gasesc doua cascade foarte greu accesibile.

            Dupa ce iesim din padure (960m), urcam intr-o vale larga spre vest, pana la un izvor. Cu putin inainte de a ajunge in sa, ne intalnim cu marcajul banda rosie (traseul nr.7), ce vine din dreapta, din valea Paraului Muntelui. In continuare, cele 2 trasee merg impreuna si in curand ajung pe Platoul Bedeleului, in saua intre Dealul Ciresului si Varful Cornului (1155m). cu putin dupa sa, marcajul banda albastra, foarte greu de urmarit, trece in stanga, depaseste un bot de deal plesuv si coboara spre sud-vest, ajungand pe o coama intre doua doline, unde se intalneste din nou cu traseul nr.7 (banda rosie), si unde are ramificatie si traseul nr.10 (crucea rosie), spre pestera Poarta Zmeilor. Cu putin mai in amonte, in dreptul unui izvor, marcajul cruce rosie se desparte, mergand spre sud-est. cele doua marcaje (banda albastra si banda rosie) continua spre sud si, trecand pe langa un sir de doline si peste o sa dintre paduri, ajungem la locul numit La Rogoaze. Aici gasim o mica casa de piatra a ciurdasilor, de unde doar la 3-400m spre est se gaseste izvorul Paraului Bedeleu. De la casa de piatra, cele doua trasee urca spre vest, pe o vale lata, deschisa circa 600m, dupa care, ocolind spre sud printre doline, ajunge pe o sa. In continuare, cele doua marcaje se despart: traseul nr.7 (banda rosie), ocolind inaltimea Prislopului, urca spre sud-est, in saua dintre Prislop si Secu. Traseul nostru cu banda albastra coboara in continuare spre sud-vest, catre ponorul Vanatare, trecem printr-o sa stancoasa si coboram langa niste salase de vara si, dupa un timp, ajungem la un drum pe care conduce traseul nr.13 cu cruce albastra. Aici, unde gasim si o cruce, se termina traseul nostru. Traseul intalnit cu cruce albastra vine din Salciua, trece la pestera Huda lui Papara si, prin Valea Poienii si prin Bradesti, conduce la Cheile Rametului. De la acest punct al traseului, la 300m spre vest sub noi, pe fundul vaii, se gaseste ponorul Vanatare sau Pestera Dalbina. Aici trec in subteran atat apele Vaii Ponorului, cat si apele Vaii Poienii. De aici putem vizita atat ponorul, cat si izbucul minunat al acestor ape la pestera Huda lui Papara, urmand marcajul cruce albastra spre nord-vest.

           

            Salciua - Huda lui Papara - Bradesti - Cheile Rametului

            Marcaj: cruce albastra; lungime: 22 km; diferenta de nivel: 570m; timp de mers: 7-8 ore.

            Traseul porneste de la puntea suspendata, la est de Salciua, de unde porneste si traseul nr.10. Traversand Ariesul, poteca ne conduce la drumul comunal prin care trecem printre casele catunului Valea Morilor, urmand marcajul turistic cruce albastra. Traseul nr.10 (cruce rosie) se desprinde de noi spre stanga (est) chiar la intrarea in catun. Drumul nostru, in curs de modernizare, urca pe Valea Morilor spre catunul Sub Piatra (3,5 km), unde, de la construirea noii manastiri de maici, langa vechea biserica datand din 1797, s-au construit numeroase case de odihna.

            Ajunsi la capatul drumului auto, in fata noastra se inalta portalul inalt de 35m al Hudei lui Papara, de unde paraul Poienii iese zgomotos. Intrucat vizitarea pesterii de 2200m lungime necesita echipament speologic si ghid experimentat, nu dam descrierea detaliata a pesterii, ci, dupa ce am revenit de sub poarta de iesire, traversam valea pe o punte dintr-un trunchi de copac si regasim marcajul, care urmeaza drumul de care, iar dupa 20 de minute ne scoate in creasta despartitoare de Ponorul Vanatare, la o troita. Spre est, pe o poteca de coasta, se desprinde traseul nr.9 (banda albastra), care va urca pe sub Varful Prislop (versantul apusean), pana la Rogoaze, platoul Bedeleului, si va cobori in Coltesti, prin valea Silosului, pe sub cetate.

            Daca dorim sa vizitam ponorul, unde sunt inghitite paraiele Valea Seaca, Valea Caselor si Valea Poienii, ce vor iesi din pestera Huda lui Papara, trecem printre grajduri pe o poteca ce coboara circa 60m si, in jumatate de ora, ajungem la pestera Dalbina, unde paraiele dispar. Dupa un urcus obositor, revenim in drumul de creasta si urmam marcajul cruce albastra pe drumul de care ce ocoleste in semicerc ponorul Vanatare; acesta traverseaza o fasie de padure si urca lin prin Valea Poienii, printre gospodarii si agroterase, cale de 5 km, pana iesim in soseaua de creasta (DJ107J), in catunul Bradesti, in fata bisericii, la altitudinea de 985m. Marcajul traverseaza soseaua si incepe coborarea spre Cheia, pe valea Bradestilor, pe un drumeag, apoi pe o poteca care traverseaza o padure de fag. Dupa un sfert de ora, ajungem la paraul Geogel, confluent al Vaii Bradesti, pe care il traversam de cateva ori pana ajungem la catunul Cheia, compus din 5-6 case, mai mult parasite. La confluenta vaii cu Paraul Ramet, valea coteste in directia est-sud-est spre Cheile Rametului. Aici se desprinde traseul marcat nr.14 (triunghi albastru) si urca spre sud la Intregalde.

            Traseul nr.13 (cruce albastra) continua pe firul vaii circa 1 km, inconjurat de pereti stancosi, apoi poteca se sfarseste si marcajul se poate urmari numai trecand prin apa circa 350-400 de m, cand pana la genunchi, cand pana la brau. Aceasta portiune este cea mai dura, cea mai salbatica parte a traseului (implicit printre traseele marcate mai cunoscute din tara). Dupa ce am scapat din acest sector, la 100-150m se gaseste renumita „Poarta a Rametului”, inalta de circa 5m, lata de 3m si lunga de 8m, prin care curge paraul Ramet. Poarta se poate ocoli pe dreapta pe un con de grohotis, dar poteca inca nu are loc peste tot, circa 100m ne tinem de niste cabluri fixate in pereti, ca sa nu fim nevoiti a intra in apa. Din stanga apare si marcajul triunghi albastru, care a ocolit defileul, undeva pe sus, pe stanci. In scurt timp, ajungem la un drum de carute, apoi la o parcare de unde incepe drumul carosabil, de-a lungul caruia in ultimii ani s-au construit peste o suta de case de odihna, intre putinele case ale catunului Sureni. La circa 3 km de la „Poarta de Stanca” ajungem la cabana Ramet. Pana la manastirea Ramet mai sunt circa 1200m, unde incepe drumul asfaltat spre Teius (22 km).

 

            Salciua - La Sipote - Poarta Zmeilor - Cheile Valisoarei

            Marcaj: cruce rosie; lungime: 14 km; diferenta de nivel: 760m; timp de mers: 6-7 ore.

            Marcajul incepe de la puntea suspendata peste Aries, la est de comuna Salciua impreuna cu marcajul cruce albastra ce duce la pestera Huda lui Papara, dar dupa

 numai 25 de metri marcajele se despart, la prima bifurcatie a drumului. Crucea albastra urca pe vale in sus, spre Huda lui Papara, iar crucea rosie coboara spre Valea Morilor, spre est, intre case. Dupa ce am trecut paraul pe o punte, urcam pe o coasta si iesim deasupra caselor. In fata noastra apar in toata splendoarea lor creasta si peretii calcarosi ai Bedeleului. Drumul marcat ne conduce prin fanete si fasii de padure, paralel cu Valea Ariesului; dupa circa 20 de minute, iesind din padurea de fag, pe o coasta inierbata unde poteca coteste spre stanga, urca si pe urma intra din nou in padure. Dupa numai 150m ajungem intr-o poiana aflata pe o terasa relativ ingusta (30x100m), cu doua izbucuri carstice. Suntem pe balconul „Sipotelor”, un loc de campare agreat, unde se intersecteaza cu traseul nostru traseul nr.11 (triunghi rosu). Paraiele pornite din cele doua izbucuri apropiate, dupa un curs de numai 30-40m, cad in cascade de 7-8m. Traseul urca usor in padure, paralel cu baza peretilor stancosi, aproape 1 km, dupa care incepe un urcus abrupt, in serpentine. Diferenta de nivel de invins este de aproape 400m, pentru care avem nevoie de 60-70 de minute si ajungem pe un promontoriu cu priveliste minunata asupra Vaii Ariesului si asupra versantului opus, cu imaginea Scaritei-Belioarei. De aici, marcajul coboara abrupt in padure, circa 200m, de unde o derivatie cu semnul pesterii ne conduce la portalul aspectuos (gotic) al pesterii Poarta Zmeilor. Intrarea pesterii propriu-zise se afla la 20m de acest portal. Galeria de intrare este foarte joasa, dar dupa circa 15m galeria devine inalta si lata. Pestera este deja saraca in formatiuni, in urma amintirilor luate de vizitatori necivilizati, avand doar cateva formatiuni de scurgere stalagmitice pe o parte a peretilor. Dupa vizitarea pesterii, sau macar a portalului, urmand marcajul, de la punctul de deviere, dupa 400m in directia generala nord, mergand aproape pe curba de nivel, ajungem intr-o poiana, de unde cotim spre dreapta (spre est). Marcajul ne conduce printre doline si poienite, pe platoul Bedeleului, aici impadurit, la inceput urcand usor, apoi coborand, pana la o casuta de piatra, pe liziera. Am ajuns la acea vale larga pe care urca traseul nr.7. Pe firul vaii, traseul nostru urca impreuna cu traseele 7 si 9 (banda rosie si banda albastra) circa 500m, pana la un izvor. De aici, urca pe sud-est pana pe o creasta, dupa care incepe sa coboare spre valea Pietrii. Traseul, pe aceasta portiune pana la intrarea in padure, deocamdata nu este marcat. Pe dreapta drumului, marcajul coboara in padure, unde firul vaii este adanc sapat; acolo se gasesc doua cascade mici (4-5m), dar aspectuoase. Dupa 1,5 km, drumul iese din padure; aici versantul stang este brazdat de muchi stancoase. Continuand drumul pe malul paraului, pe un teren deschis, dupa ceva mai mult de 1 km, ajungem in satul Izvoarele. Parasind satul, la 1,5 km atingem drumul asfaltat Buru-Aiud, pe care, mergand spre sud (spre dreapta), la 1 km, urmeaza satul Valisoara, iar dupa 3 km ajungem la popasul turistic „Cheile Valisoarei”, care este capatul traseului. Frumoasa cheie mai este cunoscuta si sub numele de Cheile Poienii sau Cheile Aiudului.

           

            Cabana Sloboda - Ramet - Manastirea Rimet

            Marcaj: punct rosu; lungime: 14 km; diferenta de nivel: 550m; timp de mers: 4,5-5 ore.

            Acest traseu, in forma actuala, este destul de rar utilizat, dar, cu terminarea constructiei drumului ce urca de la Manastirea Ramet pana in centrul comunal Ramet, aflat pe DJ107J la km 20, si marcarea unei bucle de drum ce urca pe Varful Plesii, la cota 1250m, va antrena mai multi amatori de drumetie pe acest traseu. Din Aiud pana la cabana Sloboda exista drum asfaltat (10,5 km). Traseul marcat nr.12 incepe chiar de langa cabana si urca, cand pe drumul judetean, cand taind serpentinele acestuia sau mergand paralel prin padure. Marcajul este anemic, dar existenta drumului destul de intens circulat nu pune probleme de orientare. Dupa ce am parcurs 6 km prin padure, iesim in gol si, la scurt timp, ajungem pe o movila mai pronuntata, de unde putem privi minunatul peisaj inconjurator, care incepe cu Pleasa Rametului si stancaria Cheilor Rametului, a manastirii, Fata Pietrii etc, coastele cu casele motesti, tuguiate etc. Continuam drumul in directia releului TV, de unde o poteca, urmarind sirul de stalpi de curent, ne ghideaza la escaladarea Varfului Pleasa Rametului, punct dominant al zonei ce confera un peisaj de exceptie. Marcajul ramane pe sosea, trece pe langa un izvor carstic cu debit bogat, si, in scurt timp, ajunge la cladirile Consiliului Comunal Ramet, la magazinul alimentar, scoala cu internat pentru copiii din zona si altele. Marcajul coboara in spatele Consiliului spre Valea Manastirii, si trece printre gospodariile razlete ale catunului Ramet; dupa biserica, drumeagul face serpentine pentru usurarea coborarii si urcarii abruptului, dar se contureaza deja noul drum modernizat, ce va asigura circulatia auto intre Manastirea Ramet si drumul judetean. Coborarea dureaza o jumatate de ora si se sfarseste in vale, la gardul manastirii. O mica punte ne ajuta sa traversam valea si suntem pe drumul (asfaltat pana la manastire) care ne duce in sus, printre casele catunului Sureni, la Cheile Rametului (4 km), iar in jos, prin Stremt, la Teius. La cabana Cheile Rametului se poate ajunge urcand 800m pe langa vale, pe malul drept, pe drum auto, iar pe malul stang pe drum de picior. Valea si drumul trec prin scurta Cheie a Manastirii, ce s-a format prin taierea de catre paraul Ramet a crestei de calcar care culmineaza in Varful Pleasa Rimetului si Varful Prisaca Geoagiului. Ajunsi la cabana, ne putem caza, fie in camere, fie in casute de lemn sau in camping cu corturi proprii.

 

            Lunca Ariesului - Terasa Sipotelor - Pestera Huda lui Papara.

            Marcaj: triunghi rosu; lungime: 9,5 km; diferenta de nivel: 460m; timp de mers: 4-4,5 ore.

            Traseul incepe la intrarea in satul Lunca Ariesului, traverseaza satul in directia sud-est, urca pe o coasta abrupta deasupra Vaii Ariesului, pana intr-o poiana mare sub abruptul Bedeleului. Din poiana, se bifurca drumul, cel mai umblat urca in padure si urca pe platoul Bedeleului, sub Varful Ciresului. Poteca marcata traverseaza poiana in directia sud si intra in padurea care acopera coasta abruptului de la Aries, pana sub peretele stancos al Bedeleului, la 800-850m altitudine. Dupa ce ai trecut de cateva poienite, izvoare si adapatoare in zona de pasunat, deasupra curburii Ariesului, ajungi la terasa Sipotelor, loc de campare agreat. Aici se intersecteaza cu traseul nr.10 (cruce rosie) care vine din Salciua si urca la pestera Poarta Zmeilor. Traseul triunghi rosu urca usor prin padure, aproape de abrupt, pana la creasta secundara, Ticul Blagului, de unde coboara intre grajduri si gospodarii motesti, pe un drumeag inierbat, pana se apropie de constructiile noii manastiri de maici, unde un gard deviaza coborarea spre stanga. Dupa ce am depasit manastirea si vechea bisericuta, in cateva minute ajungem la impunatoarea gura de iesire a pesterii Huda lui Papara, inalta de 35m si lata de 4-5m (pestera are o lungime masurata de 2200m). Sifonul de la capat a impiedicat traversarea pana la Vanatare, ponorul unde 3 paraie sunt inghitite de pestera Daldina. Vizitarea ei nu se recomanda decat cu ghid si echipament corespunzator.        

Inapoi