|| Descrierea traseelor rutiere



Alba Iulia - Sard - Zlatna (36 km)

Alba Iulia - Sard - Zlatna (36 km). Iesim din Alba Iulia spre nord-vest, pe DN74, trecand prin Micesti, dupa 8 km ajungem in Sard. De aici un drum se ramifica spre nord spre Ighiu, iar drumul principal coteste spre sud-vest si urmeaza cursul Ampoiului, spre amonte. Dupa 3 km se ajunge la confluenta Ampoitei, de unde, spre dreapta se vad Pietrele Ampoitei (rezervatie geologica), ca trei capite uriase. Pe valea Ampoitei urca un drum pietruit spre Lunca Ampoitei, pe care urca si traseul marcat cu cruce galbena, ce trece prin Cheia Ampoitei si care duce spre Lacul Ighiu. Urmand DN74, in continuare, atingem localitatile Tauti, apoi Metes. Intre acestea, spre sud, pe un varf ascutit, se afla ruinele unei cetati medievale. Din Metes se poate vizita, pe jos (in 2 ore), o mica cheie din Valea Albinei. Versantii muntilor, in mai multe locuri, sunt impodobiti cu formatiuni stancoase albe, din calcar, cum este si Piatra Corbului, imediat dupa Poiana Ampoiului, pe stanga (tot un obiectiv geologic ocrotit). Continuam pe sosea spre Zlatna, inaintea localitatii Presaca Ampoiului, trecem pe langa monumentul celor 700 de maghiari refugiati din Zlatna, ucisi in 24 oct. 1848. Dupa Presaca, ajungem in Fenes, de unde se poate urca pe un drum asfaltat de pe valea cu acelasi nume, circa 7 km, unde era proiectata construirea unui baraj, pentru un lac mare de acumulare. Tot aici se gasesc 2 turnuri imense de calcar, inalte de peste 70 m. De la capatul localitatii, o poteca ne conduce spre varful Dambau (1369 m), cel mai inalt punct al Muntilor Trascaului, de unde se deschide o panorama formidabila. Soseaua DN74, dupa inca 7 km ajunge in centrul orasului Zlatna, vechiul centru minier al aurului. Pe vremea romanilor, aici, in Ampelum a avut sediul procuratorul aurului, care a dirijat mineritul si transportul aurului.

 

           Alba Iulia - Teius - Aiud. Din directia sud, fie ca venim din Alba Iulia, fie dinspre Blaj, trecem prin oraselul Teius, important nod de cale ferata si de cai rutiere. De la Teius pana la Aiud avem de parcurs 11 km. La 5 km se ramifica spre stanga drumul comunal spre Garbova de Jos, dupa care, trecand peste Dealul Cocosului, coboram spre Aiud.

 

Teius - Geoagiu de Sus - Cabana Ramet (19 km). Oraselul Teius  cu 10.000 de locuitori  este un nod de circulatie atat rutier, cat si feroviar. Numele lui in limba germana (Dreikircher = trei biserici) indica ca are trei biserici ca monumente istorice. Cea mai veche (din sec.13) este cea reformata, construita in stil roman, apoi cronologic urmeaza cea romano-catolica, construita de Ioan Corvin in sec.14 in stil gotic, si biserica ortodoxa, construita in sec. 16. Traseul porneste din centrul localitatii, unde o tabla indicatoare arata spre vest, spre manastirea Ramet. Drumul asfaltat trece prin localitatea Stremt, si dupa 8 km, ajunge in satul Geoagiu de Sus, unde se afla o biserica ortodoxa din sec. 16, intemeiata de Radu de la Afumati, care a infiintat tot acolo si un episcopat. Dupa iesirea din sat incepe peisajul montan. Parcurgand inca 10 km, ajungem la renumita Manastire Ramet, ce se afla intr-o zona atat de pitoreasca, incat nici nu se poate imagina una mai frumoasa (bineinteles numai cui ii place un peisaj montan stancos). Manastirea, unde traiesc si lucreaza peste o suta de calugarite, are o biserica veche, construita inca din sec.15. In ultimele decenii, manastirea este in continua dezvoltare, construind mai multe cladiri, in care au amenajat ateliere de tesut manual covoare, de broderie si alte anexe gospodaresti si camine. Merita neaparat sa fie vizitata atat curtea manastirii, bisericile, cat si atelierul de covoare, unde eventual se pot si cumpara unele produse mai mici, dar foarte frumoase. Din pacate drumul este asfaltat numai pana aici. Continuam pe drum pietruit, si dupa 1,5 km, ajungem la Cabana Ramet, unde putem fi cazati, atat in camerele cabanei, cat si in casutele din lemn de pe langa cabana. Aici functioneaza si un bufet. Pana aici se poate veni si cu autobuse, iar in continuare pe vale in sus, inca 2,5 km, numai cu autoturisme sau pe jos, pana la cea mai salbatica cheie din M-tii Trascaului (Cheile Rametului). De langa manastire, mai nou se poate urca cu autoturisme pana la comuna Ramet, aflata pe drumul comunal Aiud-Mogos, deasupra manastirii. Descrierea Cheilor Rametului o vom face la prezentarea traseelor marcate.

 

Galda de Jos - Intregalde (25 km). La 3 km sud de Teius, de pe soseaua E81 se ramifica spre vest un drum asfaltat, pe care, dupa 1,5 km, urmeaza comuna Galda de Jos. In centrul comunei este o biserica veche si o statie de benzina. La 3 km de la sosea, se afla ramificatia drumului spre Cricau, Ighiu (spre stanga). Continuam drumul spre nord-vest, trecem prin Mesentea, dupa care urmeaza satul Benic. De aici, un drum spre nord, duce in satul Cetea, de unde, pe jos, urmand un marcaj cu triunghi rosu spre vest, se poate ajunge la ”Baile Romane” si apoi pe Piatra Cetii. De la Benic, continuand drumul tot spre nord-vest, pe Valea Galdei, urmeaza Galda de Sus. La 3 km de aceasta, urmeaza Cheile Galzii, scurta si foarte ingusta, dupa care trecem prin satul Poiana Galzii, de unde se vede deja nu numai creasta Piatra Cetii, pe dreapta, dar si Piatra Bulzului, de pe stanga drumului. La 3 km de la Poiana Galzii, trecand de muchia Piatra Bulzului, pe o vale ingusta, urca spre sud marcajul cu banda rosie spre Piatra Craivei, marcaj care coboara din spre Piatra Cetii, mai spre vest, la circa un km. Cu putin mai departe se termina asfaltul si continuam drumul pe un drum de macadam. Dupa cateva minute, zarim tabla indicatoare care ne arata ca urmeaza Cheile Intregaldei. Pe partea dreapta a drumului putem admira mai ales pereti si formatiuni stancoase foarte aspectuoase. La catunul Modolesti, unde iesim din chei, coboara marcajele din spre nord: triunghiul rosu de pe Piatra Cetii si triunghiul albastru din Cheile Rametului. Dupa inca 2 km urmeaza comuna Intregalde, unde exista o cabana turistica foarte frumoasa, dar care din pacate, de 12-13 ani, sta inchisa. Continuand drumul, dupa 1,5 km ajungem la o bifurcatie. Drumul din dreapta, prin localitatile Ivanis si Ghioncani, duce la Mogos ( pana unde circula si autobus din Alba Iulia), iar cel din stanga duce la Necrilesti si Sfarcea, prin Cheia Galditei, iar din Necrilesti, pe jos, se poate urca pe platoul carstic Ciumerna si mai departe la Iezerul Ighiu.

 

Galda de Jos - Cricau - Ighiu - Iezerul Ighiu (16 km). Acest vechi drum, sub poalele muntilor (pana la Alba Iulia), in epoca romanilor, a fost numit drumul vinurilor (Via Magna). Urmand acest drum spre vest, dupa 1,5 km se ramifica un drum pietruit spre Tibru, iar dupa inca 2 km se ajunge la Cricau, o veche asezare viticola. Comuna se intinde lung pe valea cu acelasi nume, marginita pe ambele parti de vii. De pe drumul forestier, ce urca pe vale, pe o poteca se poate urca pe Piatra Craivei. Drumul asfaltat din Cricau continua spre sud-vest, si dupa 1,5 km, trece prin satul Craiva. Aceasta asezare pana in anii 1980 a fost cu 3 km mai sus, pe valea cu acelasi nume. Pe vechiul loc a ramas numai vechea biserica si doar 3-4 casute. Drumul asfaltat, dupa 3 km, ajunge in Bucerdea Vinoasa, unde si numele asezarii indica vechea preocupare a localnicilor. Din capatul superior al satului, in 2 ore se poate urca pe jos pe Piatra Craivei. Dupa 10 km din Galda de Jos, drumul asfaltat ajunge la Ighiu. Tot aici se mai poate ajunge si din Alba Iulia, prin Micesti si Sard. Din Ighiu, un drum spre nord-vest duce la Telna, la o alta asezare viticola, unde este si o renumita pivnita de vinuri, chiar din trecut (Teleki). Din Ighiu, pe un alt drum, de pe Valea Ighiel, prin satul Ighiel se poate ajunge (dupa 16 km) la frumosul Lac (Iezer) Ighiu. Drumul este asfaltat numai pana in Ighiel. Lacul si imprejurimile lui, cu o padure de fag curat (360 ha.) este o arie protejata. In apa lacului traiesc pastravi, iar in paduri, cerbi. Aici conduc si marcaje turistice. De la Ighiu, continua spre sud-est si dupa 3 km ajunge in Sard, la capatul caruia intalneste drumul DN74.

 

            Aiud - Cabana Sloboda - Ramet - Bradesti. Din centrul orasului pornim spre vest, pe drumul care duce la Buru. Trecem prin partea nord-vestica a orasului, care pana nu demult era o localitate de sine statatoare, sub denumirea de Aiudul de Sus, care in prezent apartine de Aiud. Aproape de capatul localitatii, un indicator ne atrage atentia la derivarea drumului judetean spre Ramet-Abrud. La 2 km de oras, ajungem la liziera Padurii Orasului sau Slobodei. Aici, la o curba accentuata la dreapta, o sageata indica popasul Izvorul de Aur, aflat la cateva sute de metri, langa un mic lac artificial. Drumul continua in padure si, dupa 5 km, ajungem la Cabana Sloboda, cu cateva casute de camping, un loc de agrement al aiudenilor. Din pacate, drumul este asfaltat numai pana aici. In continuare, drumul pietruit urca vertiginos, prin serpentine lungi, si, dupa 4-5 km, atinge o altitudine de 750 m. Dupa iesirea drumului din padure, urcand in continuare, ajunge pe o creasta care este principala cumpana a apelor intre bazinele hidrografice ale Muresului si Ariesului. Drumul pe creasta ne asigura o larga si splendida priveliste, putand zari culmile Piatra Cetii, Piatra Craivei, Cheile Rametului si multe alte zone din Muntii Trascaului, si chiar din alti munti invecinati. Drumul trece pe la marginea superioara a comunei Ramet, de unde avem drum de acces catre Valea Manastirii, pe urma ocoleste muchia stancoasa a Varfului Plesii (1250m) si, ramanand la o altitudine intre 900-1000m, trece deasupra obarsiilor vailor Uzei si Inzelului, apoi strabate satul Bradesti, dupa care continua spre Mogos si Abrud.

 

            Cluj-Turda-Aiud. Acest traseu patrunde in zona dinspre nord pe soseaua E81 (DN1). Parasind municipiul Turda, dupa 7 km, soseaua modernizata         coboara in bazinul hidrografic al Muresului. Trecand pe langa ramificatiile ce duc spre satele Stejeris, Mahaceni si Dumbrava, la 20 km de Turda intram in Unirea. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1291. Aici se ramifica spre stanga soseaua care duce la Ocna Mures, renumita pentru exploatarile de sare si mai nou pentru Uzina Chimica. Dupa Unirea, la 5 km, urmeaza satul Inoc. Dupa inca 2 km ajungem la Decea. Comuna este cunoscuta in urma descoperirilor arheologice: obiecte neolitice de mare valoare, constand din unelte, bijuterii, arme, obiecte de cult etc., determinand un tip de cultura denumita „cultura Decea Muresului”. In evul mediu, sarea extrasa la Turda a fost transportata cu carutele pana aici, unde s-a incarcat pe plute, cu care a fost transportata pe Mures pana la Seghedin, pentru desfacere in centrul Europei. Dupa ce am parasit comuna Decea, la 2 km urmeaza ramificatia spre satul Ormenis. Urmand soseaua de-a lungul Muresului, dupa inca 4 km ajungem in dreptul comunei Miraslau. Numele localitatii se trage din prenumele Miroslav, de origine slava. Pe teritoriul comunei s-au descoperit urmele epocii romane. Prima atestare documentara dateaza din 1219 cu denumirea Myroslau. Colinele inconjuratoare sunt acoperite de plantatii de vita de vie si de livezi. Comuna este cunoscuta si in istorie, ca locul in care Mihai Viteazul a purtat o batalie impotriva generalului austriac Basta, in anul 1600. Cu toate ca Mihai avea o pozitie strategica mai buna, generalul Basta a simulat o retragere, ceea ce l-a determinat pe voievod sa inceapa urmarirea austriecilor, parasind pozitiile avantajoase. Fiind atacat din flancuri, a fost nevoit sa cedeze terenul, trecand Muresul. Lupta de la 18 septembrie 1600 a fost imortalizata printr-un monument in forma de obelisc, situat in stanga soselei, iar pe partea dreapta a soselei se afla un alt monument in amintirea celor cazuti in septembrie 1944 in al II-lea razboi mondial. Imediat dupa ramificatia spre Miraslau, urmeaza o noua ramificatie, tot in dreapta, in directia satului Lopadea Veche. De aici, dupa 5 km, ajungem in Aiud. La intrarea in oras, pe stanga, se afla o statie de benzina, iar dupa 1 km, deja in oras, gasim o alta benzinarie, pe partea dreapta.

 

            Valea Ariesului - Buru - Rimetea - Aiud. Din soseaua nationala DN75, la Buru (21 km de la Turda), se ramifica spre sud drumul interjudetean 107M de o calitate inferioara, care asigura o legatura mai scurta intre valea Ariesului si Valea Muresului, prin depresiunea Trascaului, la numai 33 km distanta. Drumul la iesirea din Buru urca pe valea Trascaului, unde dupa 4 km apare coltul stancos, impozant al Pietrii Secuiului (1119m). Trecem pe langa o manastire recent construita, apoi dupa cateva case de odihna, apare un hotel turistic si dupa inca 2 km intram in comuna Rimetea. Localitatea in evul mediu (secolele XIV-XVII) a avut titlul de oras, ca centru de prelucrare a fierului. Rimetea, datorita pastrarii nealterate a unei bune parti a caselor in stil initial, multisecular, a fost inclusa recent in evidenta Patrimoniului Mondial. Peisajul care inconjoara depresiunea este de o frumusete de exceptie: spre stanga (spre est), masivul calcaros Coltii Trascaului si Piatra Secuiului, iar spre vest, versantii impaduriti ai dealului Baiesilor, a Padurii Oprita, muchia stancoasa a Ardascheii, iar spre sud poarta stancoasa a Cheii Aiudului (sau Poienii). Intre acesti munti se intinde in directia nord-sud Depresiunea Trascaului, de 2 km latime si 11 km lungime. Dupa Rametea, la 3,5 km, urmeaza satul Coltesti, de unde, spre dreapta, pe o culme stancoasa, se pot vedea ruinele cetatii medievale a familiei Thorockai (vicevoievod al Transilvaniei), cetate care a rezistat mai multor atacuri otomane si care a fost distrusa in cele din urma in 1704 de trupele austriece. In centrul satului, langa biserica unitariana, se afla casa unde s-a nascut savantul Samuil Brassai. Continuand drumul spre sud, la 3 km de Coltesti, se bifurca drumul de acces spre satul Izvoarele. Dupa inca 1 km, urmeaza satul Valisoara, dupa care, la 2 km, incepe defileul Cheii Aiudului (sau Poienii), unde se afla o cabana in constructie si un mic camping (popasul turistic Cheile Aiudului). Iesind din stramtoarea stancoasa, urmeaza localitatea Poiana Aiudului, unde valea Rachisului din stanga, si valea Inzelului din dreapta isi varsa apele in valea Aiudului (care pana aici a avut denumirea Paraul Coltestilor, si mai in amonte Silos). In continuare, drumul trece pe langa o cariera de calcar si dupa 2 km ajunge in Livezile, apoi dupa 3 km urmeaza Magina, dupa care la inca 3 km ajungem in Aiud.

           

            Buru - Lunca Ariesului - Salciua. Daca din Turda urcam pe Valea Ariesului, pe soseaua DN75, dupa 20 km ajungem la ramificatia drumului spre Aiud, prin Rametea si Cheile Poienii (sau Aiudului). Dupa inca 1 km ajungem la o alta ramificatie, spre Baisoara - Luna de Sus (pe Valea Ierii). Continuand pe sosea (DN75), dupa 6,5 km trecem prin Lungesti, iar dupa inca 4,5 km ajungem in dreptul satului Vidolm. La 3 km de aici, urmeaza ramificatia drumului secundar spre Ocolis, pe care putem ajunge in Cheile Runcului si mai departe la Scarita-Belioara (rezervatie botanica si peisagistica). Dupa alti 4,5 km ajungem la Lunca (sau Lunca Ariesului, sau, mai demult, Lunca Larga). In continuare, la 2 km urmeaza ramificatia, tot spre dreapta, spre Posaga si Posaga de Sus. Acest drum este cel mai folosit spre Scarita-Belioara, si, mergand pe acest drum, putem vizita si o manastire construita din lemn. Continuand pe sosea, la 2,5 km de la ultima ramificatie, unde soseaua trece peste calea ferata ingusta, la stanga, pe versantul opus, se zareste o frumoasa cascada, a carei apa provine din izvoarele carstice de la Sipote. Soseaua care pana aici a avut o directie generala spre sud, de aici urmeaza directia spre vest, iar peretii de calcar ai Bedeleului se continua spre sud. dupa circa 2 km de la aceasta cotitura, aproape de marginea comunei Salciua, pe partea dreapta se afla un loc de parcare, in dreptul careia o punte suspendata asigura trecerea pietonala peste Aries. Daca vrem sa vizitam pestera Huda lui Papara, se poate ajunge cu autobuze numai pana in acest loc, iar mai departe, pe jos, pe marcajul cruce albastra, trecand peste aceasta punte. Cu autoturisme, mai ales pe timp uscat, putem apropia pestera la cateva sute de metri (pana la o manastire recent construita), ocolind prin Salciua si urcand pe Valea Morilor.

Inapoi