|| Descrierea zonei



Caile de acces

Caile de acces. Muntii Trascaului apartin in intregime judetului Alba. Pe cale rutiera ne putem apropia de ei pe soseaua DN1 (E81), atat din spre nord, din directia Cluj-Turda-Aiud, cat si din spre sud, prin Sibiu-Sebes-Alba Iulia. Din spre est, din directia Sighisoara-Blaj-Teius, pe soseaua DN14, respectiv DN14B, iar din spre vest, din directia Abrud-Zlatna, pe soseaua DN74. Pe cale feroviara sunt indicate pentru abordarea zonei statiile Teius sau Alba Iulia. Pentru a apropia obiectivele turistice din interiorul masivului, putem folosi drumurile: din Valea Geoagiului (Teius-Stremt-Manastirea Ramet, asfaltat); din Valea Galzii (Galda de Jos-Intregalde-Mogos, asfaltat numai 14 km); vechiul drum Via Magna sub poalele muntilor (Galda de Jos-Cricau-Ighiu, asfaltat); prin Valea Ighiu (Ighiu-Ighiel-Lacul Ighiu, asfaltat numai 4 km); si prin Valea Ampoiului (Alba Iulia-Zlatna, DN74).

Inainte de a prezenta turistic peisajele zonei, sa trecem in revista, foarte pe scurt, cate ceva din istoria tinutului. Prima mentiune scrisa despre aceste meleaguri provine de la Ptolemaios, care a pomenit de asezarea dacica, numita Apoulon. Dupa extinderea Imperiului roman, pe malul Muresului (in zona Alba Iuliei de acum) a fost dezvoltat un port fluvial important cu numele de Apulum. De aici au fost incarcate plutele cu mai multe produse din provincia dacica, cum au fost: grau, sare (extrasa din salinele de la Turda si Ocna Mures), vin, cat si argint, aur extrase din zona Zlatnei. Plutele urmau cursul Muresului si Tisei pana la Dunare. In Apulum a functionat si un centru insemnat de evidenta (de inregistrare) a produselor obtinute (si expediate) din provincia Dacia Superiora. Dupa retragerea legiunilor romane, au urmat valurile popoarelor migratoare. Dintre acestea au fost asezati mai indelungat pe teritoriul Transilvaniei slavii, dintre care au fost cei mai insemnati bulgarii. Asezarea in locul Alba Iuliei a fost numita de ei Belgrad (Beograd - Cetatea Alba). Din aceasta denumire s-a mostenit indicativul (atributul) de Alba. Tot de origine slava din acea vreme sunt si toponimele ca Zlatna (insemnand aur), Lunca, Cerna (negru), Poiana si altele. Dupa extinderea regatului maghiar in Transilvania, si organizarea administrativa a teritoriului, regele Stefan I (cel Sfant), aici, in Alba Iulia a intemeiat una din cele 10 episcopate din Ungaria. In sec. 12 regele Gheza al II-lea a colonizat mineri sasi in Zlatna (si in Abrud). In secolele XIII-XVII populatia tinutului (mai ales cea de pe Lunca Muresului) a suferit mult de navalirea tatarilor si turcilor. Ioan Corvin, dupa victoria lui asupra turcilor din 1422, de langa Santimbru, a construit 4 biserici, din care 3 sunt si azi (in Teius, in Santimbru si in Alba Iulia). In urma ocuparii Ungariei de catre turci, in Transilvania a luat fiinta Principatul Transilvaniei, care a fost un stat autonom, dar partial supus Turciei. Alba Iulia a devenit capitala principatului. In anul 1599, Mihai Viteazul, domnitor al Munteniei (apoi si al Moldovei), ajutat de puterile europene antiotomane (Liga Sfanta), a ocupat Ardealul, preluand conducerea principatului in numele imparatului german (Habsburgic). Prin acesta, pentru un scurt timp, s-a realizat unirea celor trei principate romane. Ajungand in conflict cu generalul austriac Basta, mercenarii acestuia l-au ucis pe Mihai Viteazul in anul 1601. Au urmat apoi cativa ani de teroare habsburgica. O inflorire economica si culturala s-a realizat in perioada domniei lui Gabriel Bethlen, in timpul caruia a fost infiintat Colegiul Academic la Alba Iulia (mutat ulterior la Aiud) si tot el a asigurat tiparirea pentru prima data a Noului Testament in limba romana. Dupa extinderea imperiului habsburgic, si asupra Transilvaniei (1690), pentru consolidarea militara a lor, in anul 1715 a inceput construirea (fortificarea) cetatii actuale  in stil Vauban. Exploatarea feudala a populatiei a crescut si a provocat in anul 1784 rascoala taraneasca condusa de Horea, Closca si Crisan, care apoi a fost inabusita in sange. Exterminarea lui Horea a fost facuta chiar in Alba Iulia. In amintirea lui, la locul respectiv, ulterior, a fost ridicat un obelisc. In timpul razboiului de eliberare a Ungariei de sub jugul habsburgic  dupa revolutia din 15 martie 1848  populatia romaneasca din Muntii Apuseni, in urma promisiunilor primite de a li se satisface revendicarile nationale, condusa de Avram Iancu, a luptat de partea trupelor imparatesti impotriva armatei revolutionare maghiare. Politica de dezbinare a diferitelor nationalitati a dus la multa varsare de sange nevinovata si de asemenea inutila. Dupa infrangerea revolutiei maghiare (cu ajutorul trupelor tariste), romanii tot n-au obtinut drepturile promise. In anii 1870 a urmat o dezvoltare economica, care a avut influenta si asupra acestui tinut (de ex. construirea caii ferate Arad-Alba Iulia). Tot de Alba Iulia se leaga realizarea obiectivului luptei nationale a romanilor, prin hotararea Marii Adunari Nationale din 1 decembrie 1918, pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Tot aici a avut loc incoronarea regelui Ferdinand I, in anul 1922.

Municipiul Alba Iulia este resedinta judetului Alba, un centru administrativ, economic si cultural, cu 71.000 de locuitori (in 1992). De aici se ramifica soseaua DN74, ce asigura legatura spre Abrud, si mai departe, spre Brad sau spre Campeni, pe Valea Ampoiului. Cea mai insemnata unitate industriala este fabrica de ceramica. Centrul civic are majoritatea institutiilor administrative: prefectura, primaria, politia, posta centrala, bancile, sediile firmelor particulare, gara CFR, autogara etc. care se afla in orasul de jos, iar monumentele istorice, ca obiective turistice cu foarte putine exceptii, se gasesc in Cetate. Dintre monumentele istorice mai insemnate din Cetate amintim urmatoarele: Catedrala arhiepiscopala romano-catolica, construita in sec 13 in stil roman, apoi refacuta si largita in sec. 14 in stil gotic, iar si mai tarziu, si-au fost adaugate elemente in stilul renasterii si in stilul baroc. In catedrala se afla mormintele lui Ioan Corvin (de Hunedoara), al principelui Ioan Sigismund, al reginei Izabella si altor personalitati; Catedrala ortodoxa (din 1922), in care a fost incoronat regele Ferdinand I; Sala Unirii  unde a fost declarata unirea Ardealului cu Romania; cladirea Babilon (din 1888), in care se afla muzeul arheologic, istoric si etnografic; Biblioteca Batthyaneum (din 1719), una din cele mai renumite biblioteci din tara, cu renume european, cu foarte valoroase manuscrise religioase, codexuri foarte rare, si tot aici se pastreaza Palia de la Orastie, cea mai veche carte tiparita in limba romana; statuia lui Mihai Viteazul; portile Carol (superioara si inferioara) bogat ornamentate in stil baroc; obeliscul lui Horea, Closca si Crisan si altele.

Inapoi