|| Privire Generala



 

Ca unitatea estica a Muntilor Apuseni, M-tii Trascaului cu o lungime de cca 70 km, orientati nord-sud la nord incep cu Cheile Turului si tine pina in Valea Ampoiului (Alba Iulia), la sud. Zonele limitrofe sunt: Campia Transilvaniei la est, M-tii Gilaului la nord-vest si M-tii Metaliferi la sud-vest. Pana ce in M-tii Bihorului si in M-tii Padurea Craiului cele mai insemnate obiective turistice sunt pesterile (Cetatile Ponorului, Ghetarul de la Scarisoara, Cetatile Radesei, respectiv Depresiunea Trascaului, Abruptul Bedeleului, Pestera Huda lui Papara, Pestera Vantului, Pestera de la Vadul Crisului), in M-tii Trascaului turistii sunt atrasi in primul rand de chei si defilee (Cheile Turzii, Cheile Rametului, Cheile Intregaldei, Defileul Ariesului etc.). Prin partea de sud a muntilor intelegem zona sudica de Cheile Rametului (Valea Manastirii).

Obiectivele cele mai atragatoare si mai cunoscute ale zonei sunt: Cheile Rametului, Piatra Cetii, Cheile Intregalde, Piatra Craivei, Iezerul Ighiu in categoria peisagistica, iar din cele arhitecturale: Cetatea din Alba Iulia, Cetatea de la Aiud si Manastirea Ramet.

Relieful zonei este foarte variat, iar diferenta de nivel depaseste 1100 m: de la campia Muresului la 230 m, pana la cel mai inalt varf 1369 m. Circa 70 % din suprafata este ocupata de munti cu o inaltime intre 800-1300 m, brazdata de vai adanci sau de chei. Cea mai mare latime a crestelor se afla in dreptul platourilor carstice: Ciumerna, respectiv Muntele Cetii, cu o multime de doline si chiar cateva uvale (depresiuni) mai mici. Culmile sau versantii impaduriti in mai multe locuri sunt impodobiti cu turnuri si creste (custuri) calcaroase. Cea mai mare diferenta de nivel se gaseste in dreptul Vaii Fenesului, unde, pe o distanta mai mica de 2 km, ajunge la 800 m. Relieful actual este rezultatul unui proces foarte indelungat (sute de milioane de ani): miscari tectonice, eruptii vulcanice, sedimentari marine etc.

Alcatuirea geologica prezinta de asemenea o asemanare in timp. Pe un fond de sisturi cristaline si roci eruptive (bazalt) s-au depus roci sedimentare relativ mai noi, cum sunt calcare, gresii sau conglomerate, dintre care in zona noastra domina calcarele, carora se datoreaza aspectuoasele chei si formatiunile stancoase ca Piatra Cetii, ce domina partea sudica a masivului si se vede de la distante mari si de pe sosele. Prezenta acestor roci sedimentare divulga faptul, ca si acest teritoriu al Transilvaniei candva a fost acoperit de mari, cand cu ape calde (depunerea calcarelor), cand cu ape mai reci. Aceste diferite straturi de roci au fost intre timp ondulate de miscarile tectonice si ulterior 'finisate' (adancite) de eroziune, in primul rand de paraie.

Clima tinutului este continentala, influentata foarte mult, in primul rand de altitudine, si apoi de expunerea versantilor. Aceasta influenta este foarte semnificativa in valorile temperaturilor medii anuale, care in piemontul Trascaului dealurile viticole spre Valea Muresului are valoare de +80C, iar in zona vestica, cu inaltimi de peste 1000-1200 m, este numai +40C. In unele depresiuni s-au inregistrat valori extreme, ca de exemplu la Lacul Ighiu (Iezerul), unde a fost inregistrat si -320C (in ianuarie), dar si +380C (in iulie 1968). Precipitatiile atmosferice variaza de asemenea cu altitudinea si scad treptat spre periferia masivului. Astfel, pe culmile inalte valorile anuale ating chiar 1000 mm, iar la marginea estica, la altitudini joase (sub 500 m) scad chiar sub 650 mm. Pe versantii estici care sunt la extremitatea Muntilor Apuseni se simte si influenta vantului foehnal (ce are un efect de uscare).

Vegetatia masivului prezinta o mare varietate data de diferentele de altitudine (etajare pe verticala), de expozitia versantilor, de natura solului (a rocii) etc. La poalele muntilor, mai ales pe versantii sudici, in forma de petice apar paduri de gorun, stejar, cer intrerupte de fanete sau terenuri agricole. Deasupra acestora, si mai ales pe versantii nordici, se intind fagetele pure sau in amestec cu carpen, frasin etc., ce urca pana pe culmi. La limita superioara apare bradul si molidul, dar nu domina. Pe versantii insoriti, calcarosi se gasesc pajisti calcifile si xerofile. Dintre plantele ocrotite trebuie sa amintim floarea de colt, ce se gaseste in zona Cheilor Intregalde, la o altitudine de numai 550 m, unde traieste in conditii naturale la cea mai joasa altitudine din Europa. De asemenea, trebuie sa amintim, fiind tot ocrotite, poienile cu narcise de la Piatra Cetii si de la Negrilesti. La poalele sud-estice ale muntilor, pe versantii insoriti ai dealurilor, langa campia Muresului, cultivarea vitei de vie are o traditie de peste 2000 de ani. Inca in epoca imperiului roman zona dintre Alba Iulia si Teius era renumita pentru soiurile bune de vin. Vinul a fost transportat cu alte bogatii din Dacia ocupata, cu plutele pe Mures in zona centrala a imperiului. Chiar si denumirea localitatii Bucerdea Vinoasa indica vechimea acestor culturi.

Fauna zonei este cea obisnuita pentru padurile de foioase. Se gasesc cerbi, caprioare, mistreti, vulpi, iepuri si mai rar lupi si s-au mai vazut si cateva pisici salbatice. Dintre pasari amintim graurul, ciocanitoarea, privighetoarea, ghionoaia sura, mierla, ciocarlia de padure, sturzul de vasc, cucul etc. Iar in stancariile calcaroase ca si in chei, apar cateva specii de pasari mai rar intalnite, cum sunt: presura de stanca, mierla de piatra, fluturasul de stanca sau lastunul de stanca. In Cheile Rametului mai traieste si acvila de munte. Din fauna acvatica se pot aminti pastravul, mai ales in paraiele Ighielul, Ampoita, Galda, Rametul. Mai apare boisteanul si zglavoaca, iar in apele Ampoiului si Galdei se gaseste lipanul si moioaga.

Arii naturale protejate din zona sudica a Muntilor Trascaului se pot enumera: Cheile Intregalde, Cheile Rametului, Piatra Cetii, Calcarele de la Ampoita, Piatra Corbului, Iezerul Ighiel, Punctul fosilifer Garbova de Sus, Poiana cu Narcise si altele. Din pacate, ocrotirea acestor locuri, deosebit de importante din punct de vedere stiintific, nu sunt asigurate si respectate.

 


Inapoi