20.09.2009 Tura Muntii Tatra



Muntii Tatra, Slovacia 17-20

Muntii Tatra, Slovacia 17-20.09.09

Participanti: Andrei, Ciprian si Luci

 

Nici nu stiu de unde ideea sa urcam pe cel mai inalt din Carpati. Oricum ne vedem in fata faptului, asa ca plecam din Alba dupamasa ca sa ajungem dimineata la poalele muntilor. Zis si facut, bagam non-stop si pe la 4 noaptea ajungem. Dormim 3 ore in masina si o luam la picior. Ne aflam la aproximativ 900 m si obiectivul e sa ajungem la cabana de la 1700 de unde sa ne pregatim traseul de a doua zi pe Gerlachovsky Stit (2655 m) care se ridica brusc cu aproape 2000 m fata de zona invecinata. Ajungem la cabana in 2-3 ore, urcand in ritm sustinut. Aici aflam ca nu putem monta cortul si ca trebuie sa dormim la cabana, 25 euro de caciula. Nu ne pare chiar asa rau ca avem si mic dejun inclus si conditiile sunt excelente, ce n-am inteles fiind doar baia cu perete de sticla in zona dusului... Aflam apoi cu greu ca pe varf se poate urca doar cu ghid care pentru noi trei costa 245 euro! Am zis pas si le-am fluturat o legitimatie de Albamont care a fost recunoscuta si am avut permisiunea de a urca. Club international ce sa mai zicem. In timpul ce ne-a mai ramas mergem in recunoastere... avem permisiune sa urcam pe varf dar nu exista traseu marcat. Am intrebat pe toata lumea pe unde ar fi traseul si am aflat cateva informatii utile. Am periapt zona si am gasit poteca. Ne-am gandit ca dimineata sa plecam in urma ghizilor ca sa fim siguri. La 4:30 am luat micu dejun si la 5 am plecat pe traseu. Nu eram nici primii nici ultimii. Ne gandim sa-i dam forja sa-i intrecem pe toti sa fim primii sa nu stam dupa ei in portiunile dificile. Reusim insa dupa cum se va vedea a fost o prostie deoarece nu dupa mult timp ne-am ratacit si am luat-o aiurea, ceea ce ne-a costat mai bine de o ora si vreo 2-300 de metri urcati aiurea. In plus de asta am fost vazuti de restu si ne cam crapa obrazu de romani ce suntem. Ne-am intors si am urmarit in continuare grupurile cu ghizi la mica distanta. Ascensiunea pe varf necesita echipamente speciale datorita unor portiuni riscante mai ales pe ploaie. Noi nu am avut nimic, ceea ce a starnit dispretul ghizilor. Ma rog, nu am stiut. Ajunsi pe varf cu greu am facut o poza de cat popor era acolo si venea in continuare. Munti frumosi, nimic de zis, similar cu Fagarasul dar mai masivi si cu pante mai mari. Coboram incet, cu multe portiuni periculoase dar reusim sa ajungem inapoi la cabana. Am facut circuitul varfului Gerlachovsky. Am remarcat infrastructura turistica de bun simt si numarul mare de turisti, de la al cu barba sura pan la al cu tzatza-n gura. De apreciat.

Am coborat la masina in aceeasi zi si am cautat ul loc de somn. Ne-a venit ideea ca a doua zi sa urcam cu telecabina pe Lomnicky Stit, al doilea varf (2634 m), deosebit de pitoresc, insa nu a fost sa fie ca se urca numai dupa ora 2 jumate si nu puteam astepta atat. Noaptea am petrecut-o romaneste intr-o parcare. Dupa ce am intepenit in masina am hotarat sa scoatem izolirele sa dormim afara insa inainte sa atipim un urs ne-a facut sa intram inapoi in masina pana dimineata.

In ultima zi am vizitat doua pesteri deosebite, una pentru aragonitele de mari dimensiuni si una pentru o coloana de 64 de metri, record mondial pana de curand.

 

Concluzii: Slovacia e o tara la fel de frumoasa ca Romania, oamenii sunt cam incuiati, nu stiu boaba de engleza, nici ghizii nici receptionerii, nimeni. Sunt mai multi tigani decat la noi dar intretin si valorifica resursele naturale mai bine decat noi cu mult. A si sa nu uit: cu Romanescu se fuge pe munte si cred ca o sa fuga singur de acu incolo de nu asculta (glumim si noi).

 

Vezi poze aici.


Inapoi